Please assign a menu to the primary menu location under MENU

Life

Când am întâlnit fericirea…

Când am întâlnit fericirea, știam că are chipul tău și de atunci totul va fi diferit. Nimic nu se compară cu fericirea, e generată de iubire necondiționată… iar iubirea, e elementul primordial al fericirii.

Când am întâlnit fericirea… știam câți aveau de gând să încerce să mi-o ia! Oamenii, nu vor alți oameni! Ei vor doar sursa fericirii tale! Pe omul de lângă tine, nu ar da nici doi bani, pe fericirea ce ți-o oferă… ar da la schimb demnitate.

Când am întâlnit fericirea, într-un bărbat cu atât de multe calități… știam câte femei și-ar îngropa demnitatea pentru ceva ce nu le aparține. Știam câte obstacole aveam de înfruntat și câți demoni îmi vor invada, nepoftiți, Paradisul.

Nu am întâlnit fericirea! Eu, am meritat fericirea. Am câștigat fiecare fărâmă de respect de care am parte, tot prin respect. Mi-am jurat că nu mă voi întoarce în trecut nici pentru o secundă de regret, nu aș avea ce face acolo, dau de o persoană străină mie astăzi.

Nu îmi e frică de demoni când Paradisul meu este păzit de îngeri! Nu am nicio teamă, când lângă mine… respiră în fiecare clipă, motivul fericirii mele.

Am făcut din viața mea un basm… și din basmul meu, o realitate! Nu mi-am pierdut speranța nici când cuvintele amare îmi invadau scutul construit în jurul sentimentelor. Nu am ezitat să sper nici când dezamăgirile erau cu mult peste puterile mele.

Când am întâlnit fericirea, am știut că e răsplata pentru toate ploile ce-au curs întruna-n viața mea.

Leave a Response